Inventiile lui Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci a fost reprezentantul ideal al Renasterii. Pictor, scriitor, om de stiinta, arhitect, inventator, a reusit sa aduca in orice domeniu contributii originale, care schimbau radical ceea ce se stia pana atunci si anuntau inventii si descoperiri ulterioare. Insemnarile sale uluiesc si astazi prin bogatia ideilor si forta de anticipatie a unui viitor inca mult prea indepartat, dar aceste idei i-au adus lui Leonardo si nenumarati dusmani. 

Gandirea inovativa si imaginatia sa au creat lucruri care au ramas mai presus de trecerea anilor. Leonardo da Vinci este un pionier al bionicii (stiinta sistemelor tehnice a caror functionare o imita pe cea a sistemelor naturale), natura fiind o muza prolifica, mai ales pentru sectorul industrial. Inainte de banda adeziva tip arici si costumele de baie pentru inotatorii profesionisti inspirate de textura si forma pielii de rechin, Leonardo da Vinci diseca deja functionarea regnului animal si vegetal in cautare de inspiratie.
In masinariile sale se regasesc modele cu pene, fire de blana sau frunze. Leonardo chiar a disecat cadavre ca sa cunoasca mai bine corpul uman. Savantul si-a extins abordarea la animale, deoarece credea ca daca va intelege cum zboara o pasare, va putea sa construiasca o masina zburatoare. “Aceasta a fost obsesia vietii lui, sa fie primul om care zboara”, afirma Gabriele Niccolai. Scrierea in oglinda - Nu se stie nici astazi cu exactitate motivul pentru care Leonardo a adoptat acest gen straniu de scriere, dar se pare ca ii era extrem de usor sa umple pagina dupa pagina in acest fel, insotind randurile cu desene si schite. Oare incerca in acest fel sa se apere de ce care doreau sa ii fure ideile sau isi ascundea descoperirile si intentiile de adversarii sai? Scria cu mana stanga, si potrivit contemporanilor care au avut sansa sa il vada la lucru perfectionase aceasta tehnica atat de mult, incat nici nu mai folosea o oglinda. Oricare ar fi fost motivul, insemnarile sale au fost greu de descifrat ulterior, mai ales pentru ca Leonardo, ca o masura secundara de siguranta, folosise adesea anagrame si coduri.

Orasul Ideal - Traind in orasul Milano, da Vinci visa in calitate de arhitect la proiectul unui oras ideal, unde s-ar fi simtit cu adevarat ca acasa. Avea sa lase posteritatii un numar impresionant de proiecte de arhitectura urbana, foarte detaliate, in care lua in considerare toate aspectele necesare unui oras modern, potrivit chiar zilelor noastre.  

Erele geologice - In timp ce multi dintre contemporanii sai sustineau ca prezenta fosilelor de moluste pe platourile montane se datoreaza Potopului biblic, Leonardo incerca sa gaseasca o alta explicatie. Cu secole inainte de a se vorbi despre placile tectonice, el a intuit ca muntii s-au inaltat de-a lungul unor lungi perioade de timp, fiind altadata fundurile unor mari disparute. Teoria era nebuneasca si chiar eretica, dar cine si-ar fi putut imagina ca avea sa fie confirmata peste secole?

Omul Vitruvian - Omul Vitruvian sau Homo Universalis este cu siguranta cel mai cunoscut desen realizat de Leonardo da Vinci, dupa proportiile alese de Vitruvius, un celebru arhitect roman, pe care inventatorul il admira. O imagine simbolica, care a fost de-a lungul istoriei interpretata in diverse moduri, acest om universal ramane semnificativ pentru Leonardo da Vinci. Leonardo Da Vinci a fost primul care a aratat ca trupul omenesc este constituit din segmente ale caror rapoarte proportionale sunt intotdeauna egale cu numarul de aur. 

Nu toata lumea stie, insa, ca una din pasiunile lui era masurarea exacta a timpului. Schitele sale sunt dovada acestui fapt.

La 1500, geniul lui Leonardo Da Vinci nascoceste prima balanta care indica greutatea. Greutatea de masurat este asezata pe taler, iar scala de masurare functioneaza ca un pendul si isi gaseste o noua pozitie de echilibru in fata unui fir cu plumb in dreptul greutatii de citit. Este si principiul dupa care functioneaza cantarele pe care le intalnim la tot pasul.

Este posibil ca ideea bicicletei sa existe din 1493. In caietul de notite al lui Leonardo Da Vinci a fost gasit un desen al unei masinarii care seamana cu bicicleta. Oficial se considera ca in 1690 un francez a inventat prima bicicleta care avea 2 roti de metal puse in linie si prinse cu un cadru de lemn, fara bare pentru tinerea mainilor.

Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Cu mult inainte de inventarea cinematografului, au fost proiectate cu ajutorul lanternei magice ("parintele" aparatului de proiectie, prevazut cu o sursa de lumina si lentile de proiectare a figurilor desenate); Leonardo da Vinci vorbea despre o camera obscura, ba chiar a desenat o lanterna de proiectie.

Leonardo a proiectat si tot felul de unelte – foarfeca, casmale, lopeti, ciocane, roabe; unelte noi, ingenioase, practice. A imaginat un fel de ascensor pentru greutati mari. Apoi, un fel de cutit circular urias pentru scobitul trunchiurilor de lemn servind drept conducte; de asemenea, o lampa de sudat fier. Intr-o alta perioada a proiectat un podometru, un higrometru, un inclinascop si mai multe tipuri de compasuri parabolice; un aparat de masurat forta vantului; o masina de fabricat ace in serie, putand confectiona (asigura Leonardo) 40.000 de ace intr-o ora! A schitat si un aparat - “care (explica el) masurand greutatea aerului sa poata arata schimbarea vremii”. Si acestea, cu doua secole inaintea inventiei barometrului de catre Torricelli.

Leonardo da Vinci facut prima schita a unei parasute piramidale in perioada 1480-1483, cand traia la Milano. Este totusi posibil ca ideea parasutei sa nu ii apartina. Istoricul Lynn White a descoperit un mascris italian anonim din jurul anului 1470, in care apar doua desene ale unor parasute, dintre care unul este foarte asemanator cu schita lui da Vinci. 

Costumul de scafandru - Da Vinci era fascinat nu doar de ideea de zbor, dar si de mare si de posibilitatea ca intr-o zi omul sa se poata scufunda liber in adancurile acesteia, pentru a-i descoperi secretele. Cum nici macar cel mai bun inotator ar fi putut rezista prea mult in adancuri, Leonardo a inventat primul costum de scafandru din istorie. Realizat din piele bine tabacita, dar usoara, avea si o teava prin care se putea respira si era legat la un clopotel, care plutea la suprafata. In caz de pericol, temerarul scufundator putea sa traga de un fir, iar clopotelul se scutura, dand alarma. Practica era si mica punguta atasata la costum, pentru eventualele nevoi fiziologice ale scufundatorului.

O simpla enumerare a inventiilor in domeniul tehnologiei militare (sau macar a inovatiilor aduse unor proiecte, unor modele preexistente) este in masura sa ateste uimitoare imaginatie a lui Leonardo, - in mod evident sustinuta permanent si de cunostiinte stiintifice si tehnice concrete, adeseori chiar experimentale. Astfel un tip de “car acoperit”, cum il numeste el; o surprinzatoare anticipatie a carului blindat modern; sau, care de lupta echipate cu coase, care, printr-un sistem de rotatie, puteau taia picioarele cailor si ale luptatorilor. Scari diferite de asalt, dispozitive pentru escaladarea zidurilor. Poduri de campanie demontabile sau poduri militare suspendate prin vinciuri. O catapulta manevrata cu ajutorul unei roti cu clinchet. O arbaleta uriasa cu afetul montat pe trei perechi de roti inclinate si arcul gigantic al acrei care avea nu mai putin de 24 m si o alta arbaleta cu tragere rapida. Proiectile cu aripi fixate pe partea posteriora pentru a-i asigura stabilirea directionala la lovirea obiectivului proiectilului patrundea prin deschizatura produsa, producand in interior explozia prafului de pusca.

Tunul cu trei tevi - Paradoxal, desi era impotriva razboaielor, Leonardo da Vinci era pasionat de tehnica militara, iar una dintre inventiile sale a fost un tun cu trei tevi, care ar fi schimbat pentru totdeauna soarta multor batalii daca ar fi fost folosit. Usor si rapid, avea sa ramana doar un proiect, privit cu scepticism de militarii vremii.

Podul rotitor - Ca inventator, Leonardo da Vinci era pasionat si de stiintele militare, incercand mereu sa inventeze noi arme si masini de lupta, cum le numea. Un astfel de echipament era si podul rotitor, un sistem simplu, care permitea armatei sa treaca un rau, apoi sa traga podul si sa il demonteze, pentru a-l folosi ulterior.

Masina de zburat - Observand indelung pasarile, da Vinci a realizat mai multe modele de "masini de zburat", care imitau natura pe cat posibil. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute, semanand mai curand cu un planor al zilelor noastre, doar ca aripile se puteau misca. Modelul avea si un loc pentru pilot, fiind practic o barca usoara, cu aripi. Din pacate nici unul dintre modele nu avea sa functioneze, ceea ce nu l-a impiedicat pe inventator sa continue sa caute.

 

 

Tot in acest domeniu al razboiului, Leonardo da Vinci a imaginat o “nava scorpion”, menita sa spintece carena navei inamice, cu spatele acoperit de un tun rotativ pentru corabii, usor de orientat in directia atacului.

Dandu-si seama de natura fluida a aerului, Leonardo da Vinci s-a inspirat, de asemenea, din viata pestilor ca sa-si imbunatateasca ghiulele de tun. Si-a dat seama ca rapiditatea cu care se misca pestii se datoreaza formei lor alungite. De aceea, a inlocuit ghiulele rotunde cu proiectile mai fusiforme, foarte asemanatoare cu rachetele din zilele noastre, si le-a adaugat si aripioare.

Surubul aerian - O alta masina de zburat a fost un proiect de elicopter, numit de Leonardo "surubul aerian". Chiar daca specialistii de astazi sustin ca ideea n-ar fi putut fi vreodata pusa in practica, Leonardo a trasat minutios planul acestei inventii ciudate, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi pusa in miscare. Nu a construit niciodata insa acest helicopter renascentist, inspirat cel mai probabil de mecanismul morilor de vant.

Masina cu auto-propulsie - In afara de cucerirea marilor si vazduhurilor, era nevoie de masina care sa il ajute pe om sa circule cat mai repede pe pamant. Dupa mai multe incercari, Leonardo avea sa realizeze un model al unei "masini" din lemn, auto-propulsata de un ingenios sistem de arcuri si roti dintate. Avea sa ascunda desenele, de teama ca va fi din nou acuzat ca ideile sale nu se potrivesc cu cele ale Bisericii, si nu a incercat niciodata sa construiasca revolutionara masina. Uitat intre hartiile inventatorului, planul avea sa fie redescoperit, iar in 2004 o echipa de cercetatori de la un muzeu din Florenta au construit o astfel de masina. Spre surprinderea multora, masina functiona, chiar daca era greu de controlat si se misca incet. Cu siguranta ca Leonardo nu s-ar fi mirat daca si-ar fi vazut "automobilul" in mers. 

Leonardo a anticipat multe dintre descoperirile timpurilor moderne. In anatomie el a studiat circulatia sangelui si functionarea ochiului. El a facut descoperiri in meteorologie si geologie, a observat influenta lunii asupra mareelor si a pus bazele conceptiei moderne a creeri continentelor. El a fost printre primii care s-au ocupat cu studierea hidraulicii si probabil a gradat hidrometrul; schemele sale pentru canalizarea raurilor inca mai au valoare practica.